poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-10-09 | |
nu foarte demult tati ți-a luat un ursuleț
era iarnă și foarte frig, tati a venit tocmai din Helm șinele scârțâiau, draga tatei, pe locul din dreapta mea era un ziar care citea un om pesemne Mocănița, ea împlea norii cu dragostea tatei ea îi împlea ca și cum ai îndesa într-o poză o fată de la atâta frig nu știu cum am ajuns până aici. tu spune-mi dacă mă placi dacă îți vin darurile pe care ți le-am adus astăzi, dacă tata e bun eu încerc, draga tatei, să fiu un ziar care citește un om și pom încerc să mai fiu erai unica mea pară din unicul pom de pe pământ fata mea pentru tine s-au inventat norii, ca să crești acum eu mă duc, cam aplecat de spate și cam târziu tu să stai departe de lup și de colțul lui de oțel l-am aduc cu mine din Helm, sau a venit după mine, sunt atât de bătrân încât nici nu pot ști... de oțeluri sunt săbiile pentru împungere pesemne și lupii au drept de oțel nu, oamenii nu sunt din oțel, nici lupii nu sunt privește-mă, cum te priveghez. în spate am păduri vechi de nuci, am satul în care ai crescut am pe mama ta cum mai bat clopotele a dimineață acum... și totuși seară să fie peste tine, când plec, când mai viu, să te găsesc din nou ștearsă și plânsă cum ești și să îți aduc mirele care să te trezească din somn și lacrimile să ți le adun.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate