poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-09-10 | |
Nu știu eu să fiu bun la nimic,
la dragoste, nici cât negru sub unghii. Dar nu mă plâng niciodată de nimicul cel mic, privesc lumea (și ea mă privește) ca pe o cruce înflorită, pe care eu însumi m-am urcat, m-am silit a visa ca la carte . Vezi tu, să rămâi fericit trebuie doar să nu leșini când vezi sânge. (ai timp și acum să faci medicina) Și dacă eu sau tu nu mai ești cum eram, ce frumoase erau venele tale, și la anul vor fi, prin mall-uri, tineri frumoși și-n inima lor bulbi roșii și grași de lalele! Scabie am fost - o, și greșeam, și nu știam unde! Și bătrâni și urâți și buni de nimic și nimicul de frunze, prin care mă plimb liniștit cu tine, cu mâinile la spate legate și cu cele câteva găuri pe care mă calci. Sunt ani-lumină de când nu mai suntem străini, și-ți promit, dând din cap a pustiu, că vom urca, la pensie, doar noi doi pe un munte. (vai, ce drăguț, mai adaugi tu la poem)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate