sufletul meu simte depărtarea
ca pe o durere ce
fierbe tăcut
sub pojghița vremii
nu mă încumet să o strig
acolo este locul ei

mă uit în oglindă și
nu văd nimic
degeaba îmi revendic
ceea ce am pierdut
nici umbra
nu se mai agață de mine

și ce trist

trupul mă debarcă
pe un alt anotimp
dar nu-i bai
diferența dintre mine și
celelalte lucruri
e doar
o virgulă
de fapt
e un simplu gest de intimitate
dăruit vieții
pe care
n-am apucat să o trăiesc

Dumnezeu știe de ce...