e noapte-n simțuri, rănile sunt treze
insomniac și visul mă veghează
părea că sui pe broderii de rază
și-un gând cu miez era clocit de berze.

fiind o virgulă-n șoptită frază
nu reușea nici somnul să cuteze,
nimicul din privire să-mi reteze,
vânzând din mine ce e cu emfază.

acolo însă nici chiar Cerșetorul
nu se nuntește sub acel Paiang
ce clipei îi reamintește Corul.

precum o Pasăre divină-n Gang
aștept eternități a-mi fi decorul
sub Cerul strâmt, aievea ca un ștreang.