erau niște case fără acoperișuri,
nici ferestrele nu erau toate,
de unde veneam se vedea invers.
femeile s-agitau în ritm de salsa,
maramele având ceva din zborul buhei,
nici liniștea nu era alături de noi.

nea Tidu-și făcuse o mână din lut
iar noi plângeam fără noimă
ca la gropăciune, în stânga carafei cu vin,
Doamne, ce deznădejde în case
și-un frig deșănțat, din mormânturi
doar tu iubito, mai cânți o frântură de lied
din Infernul lui Dante.