Te-aș urî numai o zi și-atât.
Meteoric, răscolindu-ți cerul.
Apoi m-aș înfige în pământ
Să te doară, draga mea, misterul

Nopților polare când mi-ai fost
Aurora unei false glorii;
Când găseam în trupu-ți adăpost,
Când scriai pe brațul meu istorii...

Când, în tine prins, ca într-un șal,
Împărțeam săruturi pe din două...
Se topea calota de cristal,
Palmele ni se umpleau de rouă...

Te-aș urî! Îți scriu din viitor,
Din alt ev, din altă galaxie,
O secundă, scurt, sfâșietor
Și apoi să ne iubim o mie...