poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-09-22 | |
Trei caiete
Dând să iasă-n parc la joacă, Daniel s-a pomenit că din ghiozdan, deodată, trei caiete i-au sărit: - Crezi că poți pleca așa, fără să te-ocupi de teme, să nu scrii, să nu citești și să nu rezolvi probleme? - Mă-ntâlnesc cu alți copii să ne dăm pe biciclete așa că, vedeți și voi, temele pot să aștepte! - De la școală când sosești, mereu te grăbești la joacă și astăzi, ca de-obicei, ziua –ntreagă o să treacă fără să te uiți la noi niciodată până mâine iar la școală, mai apoi, ne vei face de rușine! - Bine, bine, înțeleg, dar ce așa mare grabă? Imediat ce vin din parc am să mă apuc de treabă! - Joaca poate să aștepte până temele îți faci, ca să nu mai uiți de ele când te cațări în copaci! Neavând ce să mai facă, în camera lui închis, Îmboldit să facă teme, caietele le-a deschis. - Vezi, spuse primul caiet, cum m-ai îndoit la margini ce urechi urâte am la dragele mele pagini? - Dar de mine ce mai spui, ți se pare că-mi stă bine, zise al doilea caiet, cu purceii de pe mine? - Ia, privește cum arăt, corectând în urma ta, învățătoarea m-a făcut să par că aș sângera, zise ultimul caiet, deci, chiar dacă nu o să-ți placă, trebuie să-ți amintim că școala nu e o joacă!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate