poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-07-06 | | vârtejul ne cuprinde până la ultimul și pierduți am fi dacă cineva nu ne-ar șopti continuu: „faceți un fel de horă, un joc, cercul imitând lumina când se naște din asfințit!” chiar și-așa ielele scot din noi tot ce găsesc (și ielele astea nu cunosc singularul) de la sticla orbitelor până la zile, eprubete gigantice cu pale adn-uri, sindroame depresii, anxietăți, frustrarea târziului și iată-ne multpreagrăbiți, vitezomani... care desculți, care îndrăgostiți, închiși la culoare asemenea sângelui poticnit în capcane, ca spaima de albi, zdrobindu-ne masochist maxilarele „oprește-mă, ține-mă de mână!” îți spun într-o fantomatică stație vie „cât timpul mai este încă pe tușă” vertijul atinge iuțeală intergalactică, o inspirație uriașă ne lasă dezveliți existăm parțial cumva prin autosugestie trebuie musai să trecem de secunda aceasta văzute din înalt, trupuri de păsări completează corola vinișoare-ncordate țin soarelui geometria benignă diafană și caldă, m-am ascuns în parfumul neuitării o ploaie se prelinge de pe acoperișuri iluzorii caut povestea, întâmplarea din centrul vârtejului, nostalgia coborârii dintr-o unică inimă amintește-ți!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate