Se-așterne Lumina pe țărm, ca nisipul,
În taină cu Marea din mine,-i recită,
Cu lacrimi albastre îi mângâie chipul,
Și-adoarme lumina iubită.

S-a născut undeva pe un cer, într-o casă,
O Eternă secundă, ne-nsemnată pe hartă,
De atunci Dumnezeu a-nvățat să iubească
Răstignitul pe cruce ,,Mă iartă"!

Iubito, ascultă, bat clopote-n poartă,
Deschide fereastra, e glasul de-aramă,
Tresare și Luna căci noaptea mă ceartă,
Zăvorul e aprigă vamă.

E-o veșnică pace în suflet la mine
Și inima-mi arde în haine de gală,
Am gura-nsetată, iubire, de tine,
Dorință timidă pe coală.