se dezbracă andante
ca-ntr-o reluare pentru
ca și cum
ea ar deține programul
regulile
spațiul

între timp

clinchetul pielii
sparge muguri
trezește bătrânul păianjen intrat în descompunere
reglează asimetriile de gen
luminozitatea plafonierului intimidat

își lasă
jolidon-ul peste
sensodyne-ul atât de masculin

cu certitudine
mâine dimineață el va resimți
un gust de zile mari

pășește
în cadă
ca-ntr-un sanctuar al senzualității

și totuși

dumnezeu

nu este bărbat

(să mă contrazică cineva!!!)