poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-05-04 | |
La trecerea de frontieră între concret și abstract nu sunt vămi
nici între gând și vis unde-mi poposesc cuvintele încurcate-n repetiții de memorare. Clipele în care mă zbat fără alintare alunecă prin ornice cu limbile ruginite de așteptare. Se vindecă rănile, iese la suprafață sarea pământului, oasele albite râmân mai departe în singurătate, apele curg între maluri rupte de lume. Se-ncing patimile uitate și fac spume ca și căderile-n cascade. Se-ntunecă democrația aproape căutată, cei ce o proclamă se lezează pe ei și pe ceilalți fiecare cu libertatea furată. Se-ntind ustensilele de pescuit iluzii dorințele noastre se luptă cu ele însele ca fluturii prinși în plase țesute de paianjeni. Cineva se face că nu vede deși totul sare-n ochi. Iubirea pusă pe cruce rămâne mărturie cu lumina picurată prin simțuri și trupul crește prin ea până la cerul înstelat. Între noapte și zi se șlefuiesc pietrele viitorului diminețile se umplu de nădejdi prea scumpe pentru vremurile pe care le trăim. Din păduri dispar arborii seculari și nimeni nu vede nimic, nici să sădească alții ori să-și iubească frații. La trecerile dintre frontiere rămâne o linie care se rupe în figuri abia înțelese.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate