poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-01-28 | |
acum cum tot m-ai bunghit recunosc
sunt cel mai mare mincinos ce ai întâlnit te-am mințit te mint și mă mint pentru că-i singurul drum către tine altfel nu-mi explic de ce de-o vreme nu-mi mai văd chipu-n oglindă ci de acolo tu îmi zâmbești și-mi faci complice și parcă șăgalnic cu ochiul... la mine-a fost cald și mugurii parcă așteptau să le dau bună ziua am hălăduit o vreme prin târg în fiecare femeie de talia ta îți căutam chipul nu l-am găsit plictisit de soare și lume m-am întors acasă cu eretele-n gând cum care erete ăla de astă vară ce-n fiecare dimineață stătea în vârful singurului copac de la marginea drumului din șesul câmpiei scrutând depărtările să vadă de-i încalcă cineva teritoriul sau făcându-și poate planul de pradă pentru ziua ce-ncepe ori de ce nu pur și simplu așteptând să vadă de trec... când nu mă am pe bune cu mine încerc să fiu mediatorul părților în conflict și le-am zis să ascultăm muzica sferelor tu știi că pământul mugește și vântul solar plesnește din bici nici eu până azi apoi la nai mi-a cântat George Zamfir "El Condor Pasa" și lesne-am uitat de conflict și m-am făcut condor plutind rotindu-mi privirea larg din aripi bătând voind să te îmbrățișez cu tot cu boțul tău de pământ dar vântul bătea și nori peste tot nu te-am văzut... un june asiatic la acordeon mi-a cântat "Tango Bolero" în gând te-am invitat la dans și tu n-ai vrut... ca un zeu antic păros cu frumusețea lui stranie demonică parcă din vremea-i virilă cu glasu-i de înger mi-a cântat "Gootby My Love" Demis Roussos făcându-mă tânăt și încă mai mult cu Nana Mouskouri mi-au cântat To Gelakaki și cu ochii închiși noi eram cei ce cântau... sunt mincinos cum crezi și dacă recunosc de spun acum adevărul sau nu rămâne ca tu să dezlegi acest paradox eu merg să mă culc zâmbind la gândul cum când citești îți joacă mimica... te pup
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate