îmi doresc să știu
cine-i străinul ce pipăie cu grijă
valvele dimineții înainte de-a se expune
morții repetitive
cu smerenia agățată în falange de rouă
centrează în mudrele cărnii
duhul cel fără de nume
inițiază ritualul nașterii din spuma ochiului oceanic
ascultă adâncul alege fonemele perlate
sidefiul șlefuiește înțelepciune
adunat din cămășile morții
vămuit de respirații din ce în ce mai înalte
codează misterul în molecula viului
ce se vrea de cel ce are așii
dar ține liber jocul
virajele inimii din ce în ce mai strânse
serpentinele efemerului
amețitoare
somnul pândindu-te ca un virus
ucigător
dorul și răul de înălțime scufundarea de bună voie
într-un abis asumat
străinul mută pietrele dominoului dinlăuntru
brațele se-ngroapă în zboruri
până la umărul durerii
singure
așteaptă să decojești pupilei umbrele
silabelor să le redai
gravitația tăcerii
ce se poate extras din ce se știe
contur de veșnicie străinul impregnează materiei
membrana de fluturi acoperă
îngenuncherile
cascadele sângelui nu ascultă de bici

rotund se-învârt dragonii albi în spițele sorții

ceea ce trebuia
se rumenește-n cuptorul de apă
minunat deconspiră identitatea pâinea de lavă
după ce străinul încuie noaptea

pe coastele lui în mine cobor îi voi hrăni timpului toate dimensiunile

ruga învolbură ceruri
dansul expansiunii însămânțează cromatic luminii
bobul magic de sub limba Tatălui

dimineața deschide porțile infinitului