erai și du-te
un copil cu ploi de doi
un spațiu cu elastic iute
aveam o dimensiune o limbă în toi

nu și numărători
creșteau pietrele însămânțate
de alți decibeli în zori
aveai acum știu ceva dreptate


nu nu chema apa și fertilitatea
dacă nu ai șolduri și o matrice de fumat
suntem noi aceea, libertatea,
restul e tot ce nu s-a consumat