penelul tău în înnoptare mire-i,
în tine e a veșniciei luptă
aripa ta de Pasăre e ruptă
și în spinare duci tot greul Lirei

din vorba ta un demon se înfruptă
căci sânge-ai curs din venele himerei
și chiar și dacă spusa ta de miere-i
rămâi o rădăcină prea abruptă

la ceasu-n care scriu de tine, șoapte
se-alcătuiesc în ritual păgân,
de le-aș lua la palme mult mai coapte

eu pot doar fierea ta să o îngân
și în crepusculul adânc de noapte
în tine alter ego să rămân