poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-04-12 | |
O lumină vine din pântecele mării,
Plutind încet pe nori, pe munți, pe ape freatice. Bună seara! îți spun; ochii tăi sunt două magice stele, Chipul tău e desenul de abur al unui înger nevăzut, Trupul tău e harfa pe care au cântat zeii. De unde vii?, te întreb, cine ești, cine ești? Pe drumul de țară vin strălucitori bicicliștii, Aripi se nasc deasupra meningelui și lopătează, Orașele ard în plasma marilor linii electrice, în capcana străzilor lor, Asteriozi uriași luminează pentru o clipă pădurea. Cine ești, cine ești? Prin întuneric îți pipăi fața, îți mângâi creștetul, îți sărut tâmpele, Îți sărut ochii, îți sărut pleoapele, îți ating sprâncenele, genele, Îți înconjor gâtul cu brațele. De unde ai apărut? De ce te-ai arătat singurătății mele Abia acum, când nu mai pot opri curgerea anilor? O lumină vine din pântecele mării Și se stinge încet, călcând pe nori, pe munți, pe ape freatice, Orașele dorm, trenurile aleargă prin bărăganele morții, Fii cu mine, rămâi cu mine, să nu te îndepărtezi, să nu pleci într-o lungă călătorie.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate