Nimicul despachetat pe bucăți din lada ruginită.

Fecare bucată poate reprezenta întregul
de parcă ar fi un copil fără părinți.

In acest univers lumina își destramă trupul,
spulberă nisipul și acoperă tăcerea uicigașă
de care mor păsările pe capete,
nici nu se mai știe dacă o fantomă de femeie
apare pe drum ori nu.

Pesemne a fost păzită de îngeri ori înghițită de ape
cu o umbră tremurată,
ochii lumii se închid în cearcăne vinete
și nu mai văd lumina,
întunericul din ei asmute deșertăciunea
în afara trupului în brațele nimicului.