poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-01-07 | |
te voi iubi te voi iubi
până la ultima și cea mai bravă din secunde când va sosi bătrânul (cântând) de nu-știu-unde cu un patent și va tăia firul întotdeauna albastru firul care salvează lumea de inimi bubuite și fete rănite sigur că te voi iubi până foarte departe până în țările calde până voi afla de ce ai murit și cum și unde până când până când... mai toarnă-mi un rând și privește cum noaptea asta seamănă cu o bibliotecă goală cu o ascunzătoare de șoareci cu o ascuțitoare de cranii antice vino bătrâne cu cămașa ta înflorată să ne mai cunoaștem o dată și încă o dată să dăm lumii roată în 80 de zile și nopți chinezești cu privirea ta de înger străin în jurul planetei pe care iată că nu o poți salva cu un patent dar nu murim mi-ai fi spus mergem pe rând sau deodată fiecare cu pieptul lui de lemn cu pieptul lui de cenușă să sprijnim mormanul ăsta de pământ care stă să cadă care stă să fie sufocat de ape dar eu o iubeam o iubeam îndeajuns până când ai tăiat firul mereu albastru vai! din tot atâtea o mie de fire albastre și nu am bubuit (vezi?) trec pe lângă mine și strig: sunt liber! liber ca un înger electric ce face scurtcircuite-n zăpadă fără să-i fuumege fuulgii de fieer fără nimic dintr-o singură dată fără nimic
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate