poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-12-29 | |
De la alb, vântul închise
Ochii transparenți și goi. Cu un brâu gros, se încinse Și călcând nămeții moi, Trece-n zvârcolire mare, Prin tiranica vâltoare. Ghemotoace, prin răstoace, Iepurașii zgribuliți, Înțoliți în noi cojoace, S-ar zice că-s oropsiți. Dar nu-i bai, căci sub zăpadă, Iarna le-a pus sobă caldă. Șase lupi în surul blănii, Stau la pândă pe câmpii, C-au zărit un șir de sănii, Pe nămeții argintii, Și-au simțit agili, o urmă, Care-i duce spre o turmă. Cu un plisc de două veacuri, Un cioroi zburlit, năuc, Trage-n forță niște vreascuri Înghețate, sub un nuc, Apoi hărnicia-i trece, Și zbură spre cuibul rece. Ce să cred de așa iarnă? E o iarnă ce-o iubesc! Viscolul nu e o dramă, Iar când norii risipesc Văl de spumă argintie, Iarna-i ca în poezie!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate