În pământul reavăn al florilor
Crește nesiguranța-ntrebărilor:
Cine ești tu? Cine sunt eu?
Suflete rătăcinde mereu.

Cad ploi nesfârșite de sus
Și-un cântec de veacuri apus
Mă face să cred c-am murit
Pe o planetă cu nume hitit.

Și-n burta pământului ros
ÃŽngrop trei medalii de os
Ale celor iubiți ce s-au dus.
Cad ploi nesfârșite de sus.

Și-n pântecul moale-al pământului
Îngrop inima putredă a urâtului
Când pe drumul acelor ce nu-s,
Cad ploi nesfârșite de sus.

În puful proaspăt al norilor
Crește neștiința-ntrebărilor:
Câte iubiri laolalt-am trădat?
De sus îmi râde un înger sedat.