poezia e chipul unui copil căutându-și mama
valurile mării atingând mereu și mereu țărmul
aroma de cafea din casă într-o zi rece de noiembrie

poezia e gura de aer proaspăt după ce ai stat în temniță
ochii iubitului după o lungă despărțire
ultima fărâmă de ciocolată pe buze

poezia sunt norii în forma inimii tale
mirosul de cozonac și mâinile bunicii frământând aluatul
ochii mici albaștri rostind un te iubesc neașteptat


poezia urmele tălpii pe colbul din ulița
rămasă pe veci în sufletul tatălui meu
prunele uscate din pod
frunzele unui jugastru trist uitat lângă fereastră

aer cald după iarna albă
sărutul după ceartă
rugăciunea după greșeală

poezia
leagăn și mormânt