poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-10-12 | |
în fața pământului smerită mă plec. iau țărână. o respir.
în ea obrajii îmi îngrop. ritualic îi spăl îmi umplu buzunarele. le vărs mai departe în tine te recunosc în bucata de carne dată trupului meu o pipăi o miros o gust. ne întâlnim din nou a trebuit să te urmez. va trebui să te-nsoțesc… mereu în aceeași grădină ne facem și azi acoperăminte din frunze de smochin ce ne mângâie trunchiurile ca briza ascultăm glasul crucii ne încălzim rătăcirile la tremurul lumânării din sfeșnice arămii și deși mai hulim ne-ntoarcem mereu în biserici numărăm mătănii în șirag. ne pocăim. înviem prin viața pe care azi o aducem din noi ………………………………………………………………. neîntocmit și gol titanic pământul picotește haotic timpul aruncă verdicte da sau nu. nicio cale de mijloc Duhul Domnului pe deasupra apelor luminători în tărie vestesc diminețile sămânța ierbii împrăștie viață se prinde în firicele infinitezimale ce cântă minunea ploaia odrăslește. pomii înfloresc. merele bat în ritmuri calde aburul iese din pământ. umezește fețe. tămâiază. chipul omului fața Domnului trupuri goale se pierd în râul Edenului se amestecă în chiotul văii Sionului în mijlocul raiului ispititor pomul vieții ochii sticloși ai șarpelui rup taina… “am auzit glasul Tău în rai și m-am temut, căci sunt gol, și m-am ascuns” o săruți cu sărutările gurii tale mai aromate decât vinul nardul ei revărsă mireasmă peste ochii tăi te ard dar taci în durere te-nfășori în ea ca într-un candelabru frumoasă e ea ca lăcașurile lui Chedar mai mândră decât corturile lui Solomon cedrii vă sunt acoperiș sălășluirii adăpost chiparoșii de azi fugari vor fi. dezertori de la locul faptei… pălămidă și spini adesea rodi-va pământul deșertăciune și vânare de vânt Eva mama celor vii e a lui. de-acum înainte sub el va fi. sângele ei în șuvoaie. pe câmpia uscată nicio fântână. dar fiul se naște. suge laptele odată cu țărâna cu căderea cu înălțarea își strânge corăbii multe luntrași iscusiți pentru drumul ce va să vină: “nimic nu e mai de preț pentru om decât să se bucure de lucrurile sale” ………………………………………………………………… picioare grele scuturăm nisipul pustiului curge din noi din dumbrava de la Beer-Șeba numele Domnului strigăm în potire din aur și piatră de onix vinul curge bătrâna Sara va naște prunc lui Avraam pe Isaac mare și minunat este Domnul. lăudat fie numele Lui. ne spălăm mâinile fiecare în lacrimile celuilalt ne luăm cuminecătura de azimă fiecare din zâmbetul celuilalt ne potolim setea din burdufuri cu apă și vin niciodată golite prin propria râvnă …………………………………………………. ne purtăm crucea ca Lot odinioară iarna trece câteodată și ploaia încetează flori pe câmp se arată la vremea cântării. în țarină glas de turturea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate