poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-09-19 | |
acolo sus pe buzunarul tău triunghiular
din dreptul inimii a rămas o pată una rotundă cu asperități și nuanțe în orice caz nu prea personalizată dar suficient de conturată încât să... ai vrea s-o ștergi ai auzit că vanish ar fi bun dar ți-e teamă să nu te compromiți și mai mult așa că preferi s-o ignori îți mai atrag atenția unii alții dar mai ales nelecuitele strigăte venite dinspre mine în aceeași semeție sentimentală perimată revoltată nepotolită justițiară în ultimă instanță quijotescă deci grotescă ai vrea să le deschizi dosar penal: ele nu-ți dau voie să mai exiști așa cum plănuiseși cândva te uiți perplex și-ți spui din nou de data asta foarte hotărât că trebuie să cumperi vanish dacă nu – măcar clor ai devenit foarte temător de la o vreme și suspicios ca o femeie nonagenară mai nou te încearcă ceva puțin cunoscut ție dar experimentat destul de pregnant acum: regretul da, regretul neputinței (sau al refuzului conștient) de a te fi asumat până la capăt pe tine cel adevărat uneori însă e mai comod „astfel”: măștile noastre sunt atât de protectoare s-a dovedit chiar științific prin studii de laborator și nu numai imunitatea este „astfel” garantată sută la sută devenim imuni la multe devenim imuni la toate chiar și la noi înșine ne preschimbăm peste noapte în stoici fluturând programe cu (pseudo)doctrine solid înfipte în glia zgrunțuroasă a trupului nostru materie pură și suntem „cei mai cei” (legume veritabile) nu vrem să abdicăm cu niciun chip de la convingerile noastre cu statut de axiome nici nu mai stăm de vorbă: „ce vorbești, dom’le?!” mai grav este însă faptul că pata și regretul se asociază tot mai des în cazul tău desigur cu dureri în piept în toată regula o fi angină miocardită pericardită endocardită?! poate te hotărăști și înainte de vanish (sau... clor) consulți un cardiolog din străinătate (nu ai avut niciodată prea multă încredere în „ăștia de la noi”) pata se zbate și într-un sfârșit se eliberează din chingile strâmte ale buzunarului tău buclucaș se arată non-șalant în toată splendoarea ei în adevărata ei față – basorelief sculptat de mine în trupul-suflet al celui pe care – din prea mare naivitate sau poate doar din nevoia disperată de împărtășire – îl crezuse sufletul geamăn amintirea mea îți dislocă toate resorturile ești un copac bandajat implorând cu ochi goi mila asistentelor ieșite de mult la pensie cu priviri tâmpe țintuite niciunde (doctorii au plecat cu toții în străinătate) într-o fracțiune de secundă îți trece prin cap să te resemnezi să te căiești să te smerești să renunți măcar puțin la tine dar – îți ceri iertare – ție nu-ți stă deloc în fire asta: îți porți stigmatul care s-a întins acum pe toată partea stângă devenind una cu tine – stoicul și chiar te fălești cu el
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate