Îmi înflorește un izvor în umăr
în iernile bogate dintre ani,
un copac se îmbrățișează cu vremea,
întâmplările se înfrumusețează pe rând
pe fața unui gând.

De fapt sunt căzut din istorie
mă lupt să supun viitorul,
pe masa de scris
cuvintele ies libere la atac
Luptându-se să-nfrângă uitarea.

Niciodată n-am crezut
că voi putea fi învins de cineva,
pe piele am încrustate victorii
sub cicatrici răzbunate.

Acum îmi crește din piept
un stejar nemișcat
de furtuni.