iubirea este doar un test pentru ipohondrie, claustrofobie, tupeu consacrat și
autoamăgire
mereu cercetezi oglinzi, mereu te frământă „de ce” –uri
până ce
se întâmplă ceva, ceva, ceva... un fel de apocalips, apoi, ai impresia că
te-a născut ea, întâlnita de astăzi, de-un mileniu, de-un viitor brusc posibil
și viața arde, tu îi ești cărbunii, nici nu știai cât de inflamabil poți fi
că nu există în biata ta alcătuire niciun por ignifug, niciun cuvânt care
să te încapă la cât de tare te-ai dilatat, cât oglinda în care se reflectă pios
Universul