poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-05-27 | |
A fost odată o frumoasă cucă
Îndrăgostită iremediabil de un cuc, Ea, o făptură după care toți se-aruncă, El, un poet sărac și cam năuc. Îl tot vedea rătăcitor prin urbe, Mereu înfometat și poticnit la mers, Oprindu-se din loc în loc s-adune Cu pixul pe hârtie câte-un vers. Frumoasa cucă n-avea ochi să vadă Nici un alt cuc, decât al ei poet, Deși o mie de alți cuci stăteau să-i cadă În brațe, care mai de care mai deștept. La cuca cea frumoasă ca o floare Și cuci bogați visau, bătrâni și tineri, Pe care tatăl cucii, cucul mare, I-ar fi dorit nespus să-i fie gineri. Și cum iubirea o cam chinuia pe cucă De cucul ce habar n-avea de ea, Cucul cel mare hotărî s-o ducă Într-un spital de boli mintale ca să stea. Degeaba repeta cuca frumoasă Că dragostea e bună orice-ar fi, Foarte curând și pe nepusă masă Într-un ospiciu pentru cuci se pomeni. Deși toți doctorii îi reproșară Că prea puțin pe tată îl iubea, Îi diagnosticară o boală deloc rară: Cuca nu se iubea deloc pe ea. Morala este clară, dragi femine, Puteți intra ușor la balamuc Dacă în loc de dragostea de sine Aveți prea multă dragoste de cuc.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate