mai bine lasă totul acum și cântă-mi refrenul acela.uite, ziua a luat-o iarăși înaintea noastră. pianul acesta îmi aduce aminte că îți eram prea tânără cândva. pe-atunci viața încă nici nu exista.

ești lângă mine și nu contează că nu ne mai auzim. am așezat cărțile în bibliotecă. mai avem timp și de-o țigară. oricum până mâine nu ne caută nimeni.
amprentele tale se scurg pe trupul meu ruginiu. acum știu pe de rost cântecul. știu.
aici îmi aduci umbra ta goală ca un trup. e locul din lume în care ai îngenuncheat.
dar lasă toate acestea acum.
e mereu toamna aceea din care nu pot să mă rup.

apusul acesta ne-a costat viața, dar a meritat.