mi-ai zis
la minus câteva grade femeile deschid bărbații
și se aruncă înăuntru
atunci vin grămadă peste noi primăverile

mi-ai zis
imaginează-ți visele mergând lângă tine
dezgolite
...
doi frați împart temători ultimul trup de la masă
fiecare aprins-lumânare pe spatele unui dumnezeu

albul și negrul încredințați culorii albastre
dau naștere unui fir de cer încolăcit

lumina își termină cotiturile câțiva aștri se înghesuie în beznă
inima de arici ține în piept un semicerc de ace
...
imaginează-ți un om prin care a trecut zidul berlinului
doarme în două paturi de două ori pentru o singură noapte
iubește cu câte un braț aburul de cafea îi împrăștie răsuflarea
și nu își mai poate vedea umărul stâng