poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-03-12 | |
Când scrii poezie trebuie să fie întuneric în cameră
Bezna din tine va lumina ca un bec agățat de stern Într-o liniște pură, oarbă, să ieși tiptil din piele Să te afunzi în neștire în apa de botez proaspăt Apărută în mijlocul mesei, trebuie să ai un chibrit la îndemână O cană cu apă, un prosop, când de sub apă, pe dușumea Și în cele din urmă urcă în pat ca o femeie căreia întotdeuna Îi strălucește ceva între coapse Când scrii poezie trebuie să fie liniște în cameră S-o auzi când eclozează din lemn ca un miriapod sinucigaș În carnea ta, va forfoti ani de zile în băltoaca trupului Se va adapta la orice nerozie, la orice nebunie Va fi ceva foarte fidel ca o moarte care trage cu ochiul Peste umăr la fiecare mișcare, la fiecare pas greșit Locul pe unde iese se va înroși, trebuie să fie întuneric În cameră când scrii poezie, altfel riști să nu mai vezi nimic Din mine sar așchii, bucăți de iubire, se pot aduna de pe jos Cu gesturi simple, de copii care vin de la grădiniță și pescuiesc Pe tot drumul diverse bazaconii de importanță covârșitoare Ieri am întrebat pe unul mic în teniși albaștri ce adună de sub un copac Și mi-a spus, niște gâze moarte, îmi plac foarte mult
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate