îmi citesc ultimul poem

sunt trist chiar dacă el

se va îndrăgosti de alţi cititori

sau de alte poeme

(chiar nu ştiaţi că poemele

se iubesc între ele când se lipesc două pagini?)

îmi citesc ultimul poem

îmi amintesc cum i-am dat suflet

cum i-am dat nume

cum l-am învăţat să meargă silabă cu silabă

cum l-am învăţat să râdă

când simţea numai durere

cum l-am certat şi i-am tăiat din porţia de cuvinte

(i-am spus să nu vorbească cu gura plină

să aibă răbdare, să caute esenţa lucrurilor, să guste viaţa

ca pe un vin vechi preschimbat din apa tuturor suferinţelor)

îmi citesc ultimul poem

împreună am pus capăt

războiului de treizeci şi şase de ani

cu umbrele, cu spaima, cu celălalt eu

şi nici acum nu ştiu dacă am pierdut

dacă am învins, dacă pacea

peste tâmplele mele a nins

(victoriile se conjugă doar la timpul pierdut

ţinând inima pe post de spadă şi scut)

îmi citesc ultimul poem

şi-l rog să le spună

şi celorlalţi

că exist

că alte poeme vor veni

ca o herghelie de fluturi sălbateci

cu aripile întinse peste lume

lovind din copite

îmi citesc ulti…