Îmi pipăi fruntea – vie și fierbinte
La fel de grea de gânduri ca-nainte

Atunci de ce prin iarna grea de-afară
Se-aude plugul frigului cum ară

Spre inimă-ascuțișul întorcându-l
Mieros îmi râde-n geamuri nopți de-a rândul

Își linge-n pragul casei gheara sură
Și-mi numără cuvintele din gură

Îmi numără secundă cu secundă
În piept părând c-ar vrea să mi se-ascundă

Oh, plug de frig cu lung tăiș de gheață
Ce brazde-mi tai pe frunte și pe față.