Compus din descompuneri multe
Ori rege uns peste nimic
Numai imperiul de sub frunte
Încerc stricându-l să nu-l stric

Calc pe pământ dar știu că graba
Alunecă mereu în jos
Așa cum cei veniți degeaba
Au lunecat nu s-au întors

Nejeluindu-mă cu jale
Ci doar cu zâmbet îndeajuns
Ideea de sfârșit de cale
Mă-nvață că-s aici dar nu-s

Rău pentru toți dar pentru mine
Și binele de-acum-i rău
Din ramuri frunzele bătrâne
Nu dănțuiesc ci cad mereu.