poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-11-26 | |
Cartea Poemelor
*** 19 *** Însingurare voită Cândva, un tânăr privea bolta cerească Încercând să numere rând pe rând, câte o stea; Ale sale, păreau să fie toate, căci, fiecare îi vorbea, Dar el, își alese… doar una… Dar,iată! Soarta, ciudată, făcu în așa fel încât, pe timp de lună plină, Steaua sa iubită, să se desprindă de suratele sale, Căzând cu un oftat, peste munții înalți, pierzându-se în zare Dincolo de ochii săi, ce încă mai căutau, sus, pe cer, acea lumină… Iar el, venea acolo, sus pe stancă, seară de seară, Așteptandu-și steaua îndrăgită, plin de speranțe Chiar dacă totul nu mai era precum odinioară, Iar soarta vrea să-l facă sa renunțe… Stelele îl chemau la ele, cu glas dulce, Dar el, nu mai voia s-audă, Căci nimeni nu-i putea întoarce Steaua-i dragă, dată dispărută... Și iată! Stă acolo, în pofida vremii, Însingurându-se voit, în așteptare, Că nimeni nu-i putea aduce alinare… Nici chiar… promisiunea incitantă a eternității… ©Th3Mirr0r
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate