cad pe bisturiul secundei
o parte din mine scrasneste
sarcofagele redutelor neinvinse
o alta adoarme cu tine
pe marginea ferestrei deschise,
din putregaiul vorbei
scornesc cuvant cu plete dalbe
invelit in purpura mirarii
intim intepandu-ti lacrima
ca o impreunare de cerbi
in furtuna

jumatatea mea o las tie
corola toamnei alaptate
pe-o margine de lume
jumatate
duca-se-n hoituri de noapte
hraneasca-le sangele,
setea-nvartita de luna
curgatoare invers
destrupata-n lumina

ard in aroma ta
letopiset de umbre desculte
doar o privire imi furi
si cade toamna
in margele rotunde
iasomie visand
scaldata in irisi albastri

vrabiile scutura noaptea
de suflete
parea ca-i plina luna
dedesubt

ne cade toamna