poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-07-30 | |
Suntem doi călători zâmbind aceluiași gând
Reflectat prin geamurile care ne despart Deși suntem atât de aproape, La nici un metru În trenurile oprite, pentru o clipă În câmp. Ești cea mai frumoasă femeie care mi-a zâmbit Și cea mai putin accesibilă Deși aș putea intinde mana prin geam Să te cuprind Profitând de privirea cochetă, rușinoasă și irezistibilă. Știm amândoi că niciodată nu sunt clipele infinite Dar uneori așa par Uneori timpul nu mai pare a avea relevanță mai mult Decat mirosul de grau copt și de vară tarzie Ce intră prin ferestrele De care nu indrăznim să ne apropiem Dar nici să ne îndepărtăm Cu un șuierat trenurile noastre se pun în mișcare. Cu un zmucit te îndepărtezi Înecată de durere Spre un destin în care eu nu voi fi parte Spre un viitor diametral opus Destinului către care ma poartă propriile mele șine Voi reveni cândva la răscrucea ferată din câmpul în care Am petrecut cu tine, călătoare necunoscută a destinului, Și, poate, dacă viața nu ar fi atat de scurtă Cândva te voi regăsi.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate