poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-06-15 | |
mai întîi a plouat cu trandafiri
apoi cu pene norii s-au preschimbat în chipuri și a plouat cu zîmbete maria mă strîngea de mînă pînă la sînge piedestalul tot mai înalt ne crea obsesii temeri și alte neajunsuri psihologice nu le catalogam doar constatam că toate cărțile pe care le citiserăm lunile trecute în cameră se adevereau aici bătea un vînticel apoi un vînt apoi un adevărat uragan piedestalul se înălța peste nori pămîntul e cu adevărat rotund i-am zis și o picătură de sînge căzu maria mă strîngea atît de tare de palmă încît pătrunse puțin cu inelarul în linia vieții mi-am amintit că soarta poata fi schimbată de cel mai mărunt gest de la 300 de km pămîntul pare un fruct zemos trebuie să te ferești de toate mizeriile lăsate de oameni de sateliți de diferite forme și dimensiuni piedestalul se clătina mîna mariei pătrunse prin brațul meu pînă la umăr m-a prins și de cealaltă mînă dorea să ne apropiem frunțile nu mi-a zis asta dar am înțeles într-o limbă ascunsă prin glanda pienală cred-pentru că citiserăm împreună în cameră despre nu e bine i-am zis în același fel cînd cea de a doua mînă îmi atinse umărul nu avem libertate de acțiune și sîntem sus nici măcar piedestal nu mai avem maria zîmbi și mă mușcă de gît o picătură de sînge se învîrtea împrejur tot mai mare precum un satelit
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate