în marmură îți despletești privirea
ființă cu umeri rotunzi și plenari
ca norii din cerul cu ochii fugari
ce-n rod de ploi își împlinesc menirea

sub daltă prinde contur amintirea
din delte mănoase și mugurii pari
redute învinse de zimții velari
viori de velur ce tulbură firea

o Galateea coroană de aur
pe degete și icoana din vise
de ied de lapte născut în podgorii

în miezul inimii meșterul faur
aprinde în sângele cald și abise
făptura ta pentru iubiri iluzorii