n-ai uitat nici pălăria ai scos din șifonier costumul Armani
demodat cu dungulițe albe ai ales o melodie
și-ai fredonat bîțîind din picioarele subțiri

este ziua în care-ai murit
un saxofon geme lung ca o muiere lung ca o mîță ca
întinsa zi care-a fost viața ta și întinsa ta emoție
pare de aici grotescă

i-am privit murind i-am văzut dansînd
pot să spun ești un fel de Bubulina rujul care pătează
fardul curgînd peste mască ciorapii de nylon încrețiți
privirea rătăcită și tot ce a căzut la montaj

pe toți i-a apucat în același timp
ca durerea de burtă
au făcut un cerc în jur
au plîns s-au văzut în cutie

cît despre deal este acolo dintotdeauna