poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-12-05 | | De fiecare dată cerul era roșu și ferestrele aceleași, șase, în arcadă, când mă sculam dimineața cu privirea aiurea de vis și-o agățam de ghetele strâmbe cu șireturi roase aranjate între gutui. Întotdeauna degetele subțiri și lungi tremurau ca aerul cald de lângă soba maro spre care întorceam capul, îngrozită de neliniște, cu inima oprită în gât de tăcerea albă din jur. Foșneam foița roz ce-acoperea bomboanele, mângâiam frunzele verzi din jurul portocalelor, despachetam cutiile mici cu jucării colorate și citeam suspinând printre lacrimi: “…draga moșului cuminte… dormeai lin… ca un îngeraș” De fiecare dată cerul era roșu și ferestrele aceleași; doar eu, diferită, încătușam fascinația - să n-o dezlege vreun gând rău. Și-acum îl aștept noaptea pe Moș Nicolae; în fiecare an îmi dă mâna - ca un abur roșu doar de mine văzut și încă mai sper că-mi va pune la geam, ghetuțele strâmbe și fricile, printre gutui. 5 decembrie 2011 Ileana Popescu Baldea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate