poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-10-22 | |
Nu mai sunt eu, nu mai esti tu, e numai timpul ofilit
Ramas pe frunze ruginii, ce se desprind duse de vant, Intre noi doi pareri de rau, pamantul reavan au gasit Si-oricat am vrea sa le-alungam, au radacinile-n cuvant. Uitam de ele uneori si fericiti ca toate capata un rost, Cum se-ntampla candva, cand multe semanau cu tine, Nostalgic retraim in gand, frumoase clipe care-au fost Un lant de stele ce-a legat, mireasma noptilor de mine. Doi calatori printr-o minune cu umbre argintii pe frunte, S-au ratacit prin alte vise, fara carari si fara flori Si dureros le este-acum, cand marile lucruri marunte, Aduc furtuni mereu in suflet si dau tacerilor fiori. Ne transformam in departare, cand frunze cad peste trecut, Sperand ca va veni o toamna pe tarmul lacrimilor noastre, Sa regasim din nou cararea, unde destinul l-am pierdut, Sa te-ndragesc cat universul, topit in zarile albastre.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate