Cuvintele nu mai pot trece de buze,
Luptele obositoare însă nu te-au ucis,
Ci mai degrabă au servit ca muze,
Dacă-acel chin poate fi descris...

Și-a trăit viața fără să fi cerut prea mult,
Munca și-a dedicat-o artei,
Dârz, rezistând în al vieții tumult,
Împăcat cu enigmele soartei...

Criză în plină desfășurare –
Nici-o ușurare –
Sunetele de violoncel ale artistului ce cântă pe stradă mă calcă pe nervi.

Nori superbi –
O bere pentru cel însetat –
Violoncel blestemat!