Ochii se întâlnesc ... ? nu.
Persia, alcool, istorie.
Parfum – pierdut, dezorientat.
Ai pe cineva, la cine să faci o bucurie?
Lumânarea s-a stins.
Fumul provocat de stingerea lumânării îmi atrage atenția
Asupra lumânării stinse.

La masa vecină un bărbat,
Stă de vorbă ... cu un avocat,
Se dicută divorțul, se discută
În surdină, prin gesturi largi,
Halbele de bere sunt încă pline,
El se potolește resemnat,
Discuția continuă oficial,
Unul pune întrebari dintr-o listă,
Celălalt răspunde...

Ele beau ceai – fiindcă plouă și e frig,
Meniu – sunt confuz.
Oftat – discuții – amurg.
Zâmbet ... ? trimis altcuiva.
Fericit e Picasso!
O femeie vizibil nefericită:
O voce gravă, prea gravă pentru un obraz fin.
Cum funcționează trădarea?

Cizmulițe petrol cu șireturi și
Tocuri de zece centimetri,
Blue Jeans, geantă de piele
Tot petrol, jersey petrol,
Ochii – petrol! Și blondă!
Frunte înaltă, părul lung prins în
Coadă, sever dar simplu, blond șaten.

Cuba liberă – Tito Puente!
Saxofonul acoperă conversațiile,
Mie-mi iasă singurătatea pe urechi,
De aceea beau – hipnoză parfumată,
Scumpă, pariziană - ca o reclamă
Cu un model – îmbrăcată sumar
În noiembrie, într-o sesiune spontană
Pe un pod peste Sena, și care-mi
Zâmbește. Aici. Doar mie.
Cuburile de ghiață nu se topesc, de frig,