stai în tranșee cu ochii închiși
cu ochiul minții tulburând zările
cele dinspre cel ce stă cu ochii închiși
de cealaltă parte cu urechile deschise
să prindă răsufletul tău

pușca e o prelungire a mâinilor
așteptarea doare ca un laur de foc
negru-roșiatic e aerul ce-l bei
doar atunci când nu-ți mai poți
ține respirația

cuvântul frică de moarte e-n orice buzunar
ca o monedă de schimb ca un ban
îți cumperi cu el înc-un ceas
unora li se tonifică musculatura nebuniei
se ridică urlând din șanț

câinele-glonte începe să hămăie
mitraliile dănțuie pe afeturi
eu îmi fac sfânta cruce s-a dus la Dumnezeu
cu pușca strânsă în mâini și la piept
se năruie norii