1. În palida noapte a vremurilor fără de început
În noaptea asta de gheață,atât de friguroasă
Când iubirea mea cea bună,nu mai este acasă
Ascult cucuvaia și plâng.

2. Pe aripile-mi falnice înzestrate cu motor de Boening
mi se picură din ceruri de undeva
plumb ars de păcate istovitoare
și zborul mă sufocă,mă consumă și mă arde.
ca un foc viu,etern și chinuitor
izvorât din infinitul cazan al lui Lucifer

3. Și parcă în moarte îmi aflu pașii greoi
și trupul ce bezmetic agonizează
și sângele albastru ce bate-n vene...
O ! Viața mea e o palidă minciună.

4. La serbarea de spiritism
Erau multe suflete,fiecare cu locul său la masa tăcerii
Dansau,socializau pe facebook,se iubeau,se urau,
se pipăiau
își mâncau fiecare umbrele goale și reci
și când și-au întors plictisite privirea
m-au devorat și pe mine,cel mai negru dintre ei
și greșelile toate mi le-au numărat.

5. Tu înger blând și bun,
a cărui credință nu am primit-o
ce târziu este cuvântul meu și ce strâmb și privește
cum cancerul îi consumă seva și cum își dă duhul
cum moare poezia mea de zidar,
și cum regrete eterne zugrăvesc pereții.
lacrimile tale de cristal,
curg etern.
Eu mă iau de mână cu sufletul meu
și mergem la Jilava. Pe viață și pe moarte.