sunt gata să-mi sparg viața de prima piatră căzută din mine
probabil râzi ca o maimuță sub cearșaf - hahaha ăsta se crede
taj mahal

mi-am luat un zidar ieftin ca să-ți cumpăr un espresso
să te privesc cu țigara uitată în scrumieră
cum îți înnegrești dinții ca atunci când eram mici și mestecam smoală

am stat atâția ani ancorat lângă un stâlp de telegraf
puteam liber să fur câteva minute să spun - alo eu sunt tipul care are nevoie de o restaurare urgentă cât de mică măcar să mă dați cu var
vreau să devin nudul și supradotatul
cu porțile deschise așteptam și scuipam
în liniștea trecătorilor mărindu-le calmul de a merge în continuare cu ochii înfipți în gps
tu circulai cu o hartă din hârtie igienică cu drumuri desenate aiurea cu un creion chimic
trebuie să recunoști că erai o demodată
saliva mea ți-a muiat picioarele
ai aprins o lumânare în pieptul meu
și ai încâlcit numărul tău de telefon printre mațele mele
îți vedeam sucul de portocale în pantofi
erai umedă ca mikle în fața lui eminesku

îmi amintesc de tine și coloana infinitului îmi iese din șliț
ating norii
tulbur ploile și lovesc soarele peste bot să se trezească
mai știi poate acum stai lungită pe un șezlong
și ai nevoie de mine