poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-05-08 | | Am scris pe Tașaul acest poem despre un om la mijlocul vieții avea o măsură atât de potrivită un foc și o randă așa de albe Părea sportiv de performanță într-un cuter de-abia se urcase îl echipase ca pe-un cal de curse furat de la olandezii-n vacanță Aveam și înregistrarea sa audio a întregii plutiri pe apă se-auzeau păsările malurilor valurile când tăiam iute un drum și zbârnâitul pânzelor pe-un reportofon ce-a scăpat la fund din mână omului când ancora *** Căscatul acesta nu-i nimeni altcineva decât eu disperatul pe ape când făcui treizeci și șase de ani Urcasem întâi în barca pneumatică și-am dat cu două scânduri spre cuter pentru că lopețile-mi lipseau ritmul sau vântul nu-ntârzie s-apară pășeam pe punte trăgeam sforile îndreptam cele două vele și cârma porneam la timp barcarola pe lac Tașaulul e-o lagună lungă paralelă cu stațiunea Mamaia și-n stânga fuge insula lui Ovidiu c-un popas ce se deschide pe 1 mai așa că îmi iau rămas bun de la bard oricum promontoriu-i artificial apărut după război cu sălcii popas mititei *** Rece bătea din față vântul marin nu era simplă briză ci bici mîinile-mi înțepeniră pe frânghii făceam manevre de-ntoarcere și trebuia să iau un punct la țărm spre care să-ndrept cuterul ori să mă simt mușcat în ger la ambele urechi pe când focul ori randa să stea neclintite și-ntinse fixate de brațele cu scripeți Cuterul se apleca pe-o parte și mă gândeam că oblic străbat lumea largă oceane și continente pe-un așa grozav armăsar Am fotografiat Ovidiu Lumina Năvodarii Mamaia Constanța ce se zărea la-ntoarcere albă precum o iluzie de cetate barbianul fort Isarlâk iar Cet-ul îi era minaret depărtat Pentru tine Iubito_Una pentru tine eu am furat acest vas și te invit la vară să urci în cabină să-mi săruți umeri bronzați că vom merge o viață pe cuter pe-un traseu cât mai exotic pe-un drum mai înalt
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate