e ger de crapă ouăle găinilor în cuiburi
de nu sunt luate-ndată…

ce vreau să spun e chiar contrar
ard inimile-n piepturi de copii
pe lângă omul de zăpadă
îmbrăcat cu pojghița de gheață
manteluță încropită de cucoana noapte

cu promoroacă pe fularele înfășurate
în jurul gâtului până la ochi
pe stradă-s trecători nu prea grăbiți
și-așa-n casă n-au ce face
oasele și-au scos la dezmorțit
până când gerul îi va trimite
înapoi la cald

au geru-n mâinile împreunate
îndrăgostiții de puțină vreme
cu vorbe tandre-l vor schimba
în bob de dragoste ce-o să-nflorească
spre miezul iernii când va ninge iarăși
cu fluturi gingași pe rochii de mireasă

e ger de crapă pietrele la râu
e cald și bine doar în casă
carii lemnelor trosnesc în sobă
pe plită-i vin la încălzit
pun zahăr cât să-l îndulcesc
viața de mi-ar fi mai dulce