poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-12-02 | |
pleoapele vorbesc soarelui despre întuneric.
negrul negrăit nu este moarte e doar fața înspăimântată a luminii închizi ochii și norii se deschid tainic și moi pe trupul stelelor. developezi rescrii din interior spre afară imaginea latentă a cerului speriat de turle presezi pleoapele și negrul tremură - draga mea, tu știi cel mai bine cum e să frămânți între palme o dragoste murdară * cerul și pământul sunt o singură ființă tot așa cum albul unei cruci ninse este negrul înfășurat în sclipici (din negru se despică pământul departe nu mai există aerul e albul coapselor tale uimitor de alb speriată de alb obscuritatea în spatele pleoapelor se ascund ochi de negru estompați niște goluri nefinite deschise cât să cuprindă în sine rece și cald râu și lac) * draga mea, marile râuri se varsă în marile lacuri mereu am iubit apa cursă în apă liniștea care leagă purifică fixează ca un lințoliu ca o injecție cu formol tu știi cât calm e între valuri câtă pustietate în fiecare stație primul drum se aruncă năvalnic în ultimul ca o săgeată ca o sufiță de fum și mortul de un alb desăvârșit își dezmărginește negrul spre groapă * fântâna tace apa tace. ca pământul și gorganele tac. sărută adâncul. și gorganele http://www.youtube.com/watch?v=P0j14GrB-u8
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate