Atinge pământul!
cu degetele strânge firele rupte,
din răsuflarea unui înger culege o rugăciune
să-ți fie călăuză în lumea ta nebună;
Atinge lumina pură!
perdelele de stele îți vor împleti o pelerină,
bobițele de lacrimi să le numeri
din crengile uitate să-ți faci cunună.
Învață din fiecare frunză;
din cea mică învață iubirea,
ea crește, mereu trebuie îngrijită;
din cea mijlocie învață curajul
chiar dacă stropi de ploaie iți taie calea
nu te opri, mergi înainte;
din cea mare învață să ierți,
sufletul prea plin de strălucire
îți va arăta calea spre modestie;
Atinge cerul!
norii să-ți curgă printre degete
să te fulgere iubirea divină
din leagănul curcubeului să-ți prinzi rădăcina;
Atinge lumina!
fiecare strop din ea îți va da fericirea
firului de iarbă când vine primăvara;
Atinge pământul și vei simți iubirea.