|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
■ (Momentul acela cand…)
■ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
■ Băiatul meu
■ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
■ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
■ Copacul din hazardul acestei inimi
■ ptiu
■ Cum e muÈ™tarul pe mic
■ Măria Sa Nesomnul
■ Crepuscul
■ să nu mori niciodată când sunt prezidenÈ›iale
■ Capcană
■ mamă moartă
■ Unul dintre avataruri
■ tragedie greacă
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
poemul tristeții poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Daniel Gherasim [Danny ]
2010-08-29
| |
sunt singurul om dintre cei veniți mai târziu
nu știu de ce sunt aici dând glas unui gând
cine-am fost și dacă voi fi, nici asta nu știu
doar necazului umbră să plec mai curând
timpul se prinde de noi ca un fel de rugină
uneori ni se pare că nu avem niciun rost
iar viața mea sau a ta – minunată ruină.
nu știu nici acum cine sunt sau am fost.
o stradă îngustă, un sunet de vioară
și orele mele puține și goale
o viață prea scurtă, grăbită să moară
lumina de mâine sub palmele tale.
|
|
|
|